Prima  -   Biblioteca electronică   -   Creşterea şi îngrijirea rasadului de castraveţi
Creşterea şi îngrijirea rasadului de castraveţi   
Data: 03.03.2013         
Publicat de:  Proiectul ACED
Cuvinte cheie: Castraveţi   Răsad  

Obținerea producției extra-timpurii de legume este posibilă prin înființarea culturilor exclusiv cu răsad de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetație comparativ cu înființarea culturilor prin semănat direct.

Un pas important la cultivarea castraveților, atât în câmp deschis, cât și cel protejat, este creșterea calitativă și în termeni optimali a răsadului.

De aceea, pentru creșterea castraveților în sere, se impune, obligatoriu, producerea răsadurilor ținând cont de următoarele aspecte tehnologice:

  • Stabilirea datei de plantare;
  • Vârsta optimă a răsadului;
  • Durata de la semănat la răsărire;
  • Stabilirea datei de semănat.

Producerea răsadurilor de castraveți destinate culturii în sere se face în spații încălzite (sere-înmulțitor), unde se pot controla și dirija factorii de vegetație pentru a obține un răsad calitativ.

Metode de producere a răsadului

  • Producerea răsadurilor în cuburi nutritive proaspăt presate din sol sau din amestec nutritiv (fig.1);
  • Producerea răsadurilor în cuburi, pastile și blocuri presate din turbă uscată;
  • Producerea răsadurilor în ghivece (fig. 2); 
  • Producerea răsadurilor în palete celulare (mai jos detalii despre această metodă).
  • vantajele tehnologiei de producere a răsadului în palete celulare
  • Mecanizarea majorității proceselor, începând cu semănatul și încheind cu plantarea;
  • Asigurarea unui procent înalt de răsărire a plantelor, datorită faptului că semințele au condiții de germinare mai bune în comparație cu alte tehnologii;
  • Obținerea răsadurilor uniforme, datorită faptului că fiecare plantă este amplasată în celulă separată și beneficiază de condiții  de creștere egale cu toate plantele din paletă;

Fig. 1: Producerea răsadului în cuburi nutritive 

  • Excluderea multor operațiuni tehnologice tradiționale: plivitul, răritul plantelor, presărarea cu amestec nutritiv (fig. 3);
  • Modelarea procesului de creștere al răsadului cu ajutorul unui regim de nutriție și irigare specializat, ca răsadul să atingă momentul optim de plantare la termenul stabilit;
  • Minimalizarea riscului de transmitere a agenților patogeni la următoarea cultură  prin dezinfectarea paletelor după fiecare utilizare;
  • Răsadul produs în palete se prinde repede și dispare necesitatea de reparație a golurilor după plantare;
  • Asigurarea recoltei timpurii;
  • Aplicarea pe scară largă a altor inovații tehnologice, care nu sunt posibile în cazul metodei tradiționale de producere a răsadurilor, spre exemplu altoirea plantelor de castraveți (fig. 2).

Fig. 2: Producerea răsadului altoit în ghiveci. 

Tehnologia de producere a răsadurilor în palete celulare cuprinde următoarele elemente de bază:

  • Paleta celulară;
  • Substratul nutritiv;
  • Sămânța;
  • Spațiile de cultivare;
  • Echipamentul pentru îngrijirea plantelor.  

 Toate aceste elemente sunt indispensabile și nu pot fi substituite între ele.

Fig. 3: Presărarea plantelor cu substrat

Paleta celulară

Alegerea paletei este o etapă importantă pentru răsadul de castraveți. Celulele paletelor au forme și volume foarte variate (fig. 4). Plantele vor fi mai viguroase, iar răsadul de o calitate mai buna dacă vor fi folosite celule cu volume mai mari. Totodată, trebuie de ținut cont și de faptul că, odată cu mărirea volumului celulelor, crește și costul răsadului.

Fig. 4: Unele exemple de palete celulare. 

Alegerea substratului nutritiv

Substratul folosit la cultivarea răsadurilor în palete trebuie să corespundă următoarelor cerințe:

  • Să nu conțină semințe de buruieni și agenți patogeni;
  • Să dispună de omogenitate fizică la nivelul întregii partide de substrat;
  • Să fie poros și să asigure o aerație bună a sistemului radicular din paletă;
  • Să fie ușor permeabil pentru apă, chiar și atunci când se usucă;
  • Să posede proprietăți moderate de reținere a umidității;
  • Să nu formeze crustă la suprafața celulei;
  • Să conțină substanțe minerale într-un raport bine balansat, pentru asigurarea unei creșteri rapide a plantei, și, totodată, prevenirea alungirii răsadului;
  • Să nu-și piardă structura și să nu se compacteze în urma irigării;
  • Să asigure o dezvoltare uniformă a rădăcinilor în tot volumul celulei;
  • Să asigure formarea unui sistem radicular și substrat nutritiv ce nu se va dezintegra în timpul extragerii plantulei din celulă;
  • Fracțiile mai mici de 6 mm trebuie să constituie 85-90% din volumul substratului, pentru a asigura caracteristici bune la umplerea paletelor;
  • Să fie comparativ ieftin și accesibil permanent.

Numai substraturile nutritive produse de către companiile specializate corespund acestor cerințe. Pregătirea unui substrat bun în condiții casnice este dificilă, în special pentru paletele care au dimensiuni celulare foarte mici. Producătorii începători, care nu au experiență la producerea răsadurilor, încearcă să pregătească amestecuri nutritive proprii, folosind aceiași componenți ca și în cazul amestecurilor nutritive în producerea răsadurilor pe vetre - este o acțiune greșită, care nu aduce succes. Pe piața de amestecuri nutritive pot fi găsiți mai mulți furnizori și rețete de pregătire a amestecului. În majoritatea țărilor amestecul nutritiv este format în baza câtorva tipuri de turbă măcinată fin, cu adausuri de 5-10% de perlit, vermiculit, nisip, rumeguș de lemn compostat, fibre de cocos sau alte componente organice și neorganice. pH-ul constituie unul din cei mai importanți indicatori la producerea răsadurilor, valoarea optimală fiind de 5,2-6,5 în momentul umplerii paletelor. Amestecul cu reacția acidă (pH 2-3) poate provoca pieirea a 100% de plante chiar în faza de germinare a semințelor. Amestecurile nutritive produse în mod industrial pot fi saturate cu elemente minerale sau pot fi lipsite de fertilizanți suplimentari. Pentru producerea răsadului de castraveți timpuriu sunt utilizate cel mai des amestecurile nutritive ameliorate după nivelul de pH, dar fără fertilizanți sau cu un conținut foarte scăzut. Este ușor de introdus oricând fertilizanți în amestecul nutritiv, dar eliminarea surplusului lor din substrat este dificilă. Conținutul inițial de elemente minerale în amestecul nutritiv este foarte divers și depinde de furnizor:

  • N-30-175 mg/L,
  • P2O5-50-135 mg/L,
  • K2O- 120-250 mg/L,
  • Ca-3900-6500 mg/L.

De asemenea, trebuie să conțină macro- și microelemente ca Mg, Cu, Fe, Zn, B, Mo, Mn.

Sămânța

De calitatea semințelor depinde viitoarea recoltă. Prin termenul calitatea semințelor se subînțelege:

  • Capacitatea de germinare înaltă (90-99%);
  • Puritatea fizică (95-99%);
  • Autenticitatea;
  • Calibrarea;
  • Șlefuirea;
  • Tratarea.

Cerințele de mediu pentru cultivarea răsadului de castraveți

Căldura: are o importanță majoră, castravetele fiind o plantă termofilă. Semințele germinează la minimum 15...16°С , iar temperatura optimală este 25...30°С. În funcție de faza de vegetație, temperatura optimă se situează la nivelul valorii de 25±7°С. Prin menținerea îndelungată a temperaturilor la 12...13°С plantele pier.

Lumina: Intensitatea de 12000-15000 lucși a luminii influențează pozitiv procesele fiziologice, castravetele fiind o plantă de zi scurtă (12 ore lumină). O intensitate și durată mare de iluminare grăbesc procesul de îmbătrânire și slăbesc potențialul de rodire, iar insuficiența luminii determină alungirea plantelor și reduce capacitatea de fructificare.

Umiditatea: Castravetele este o plantă hidrofilă (iubitoare): Nivelul optim de apă în sol trebuie menținut la 75-80% din capacitatea maximă a câmpului, iar nivelul optim în aer la 85-90%. La o umiditate mai mare în sol, asociată cu o temperatură ce scade sub 10°С, absorbția la nivelul sistemului radicular nu are loc și apare seceta fiziologică.

Aerul: Prezintă o importanță deosebită pentru castravete, atât în sol, cât și în atmosferă. Solul trebuie menținut în permanență afânat în vederea aerisirii, evitării tasării. Castravetele reacționează bine la creșterea concentrației de dioxid de carbon din aer, realizând o intensificare a procesului de asimilare. Concentrații de până la 0,6%, determină grăbirea ritmului de creștere și obținerea de sporuri de producție.

Solul: Solurile trebuie să fie ușoare, afânate, permeabile, bogate în humus, cu reacția neutră 6,5-7,5, cu textură luto-nisipoasă și structură granulată.

Elementele nutritive trebuie să fie prezente în sol în cantități mari și în forme ușor asimilabile.

 

Fig. 5: Producerea răsadului de castraveți în palete celulare

Procesul tehnologic de producere a răsadurilor de castraveți

În dependență de metoda și recipientul utilizat în acest scop, deosebim:

  • Metoda de producere în ghivece solitare;
  • Metoda de producere în palete celulare (fig. 5).

Avantajul primei metode este posibilitatea de a micșora densitatea plantelor la m2, asigurând prin aceasta condiții mai favorabile de dezvoltare a plantei la sfârșitul perioadei de producere a răsadurilor.

Dezavantaj - efectuarea tuturor lucrărilor de cultivare doar manual.

În conformitate cu metoda a doua, procesul de producere al răsadurilor se efectuează în ordinea care urmează:

  • Umplerea paletelor;
  • Marcarea celulelor;
  • Semănatul;
  • Acoperitul;
  • Irigarea;
  • Așezarea paletelor pe suport;
  • Crearea condițiilor de germinare;
  • Amplasarea paletelor în seră.

Semințele de castraveți se seamănă la adâncimea de 1,5-2 cm (în fiecare alveolă câte o sămânță), după care se acoperă cu substrat, se umezește si se acoperă cu o peliculă subțire sau agril pentru menținerea umidității în timpul germinării semințelor. Înainte de semănat este necesar ca substratul sa fie încălzit până la 18°С. În perioada de la semănat până la începutul răsăririi plantelor este necesar de menținut o temperatură constantă de 25°С. La apariția primelor plantule pelicula cu care au fost acoperite casetele se înlătură pentru a evita alungirea plantelor și, după necesitate, paletele sunt umezite (numai dacă substratul este uscat).

Udarea răsadului se face cu apă caldă: 24...26°С. Frecvența udărilor depinde de starea substratului: în zilele însorite 1-2 irigări pe zi, în zilele înnourate odată la două zile. Norma de irigare este de 1- 2 litri la o paletă. Imediat după răsărirea plantelor se recomandă iluminarea suplimentară a răsadului. Durata iluminării suplimentare în primele 10 zile este de 14 ore, iar mai apoi de 12 ore zilnic. Fertilizările suplimentare se aplică în câteva reprize, după necesitate, cu scopul de a forma plante cu viguroase cu un sistem radicular bine dezvoltat (fig. 6).

Călirea răsadului

Călirea răsadurilor de castraveți se efectuează prin alternanţa temperaturii şi umidităţii. Mulţi specialişti străini sunt împotriva acestor procedee agrotehnice, motivând prin stresul cauzat plantei. În serele cu asigurarea tuturor parametrilor vitali, acest lucru, într-adevăr, nu e necesar. Pentru serele şi solariile din Moldova, unde, în perioadele reci, factorul de temperatură este unul determinant, călirea este obligatorie. Pentru aceasta, temperatura în seră este redusă până la 14...15°C ziua şi 10...12°C noaptea, timp de 6-8 zile. În această perioadă se reduce esenţial irigarea şi se exclude fertilizarea. O confirmare a călirii răsadului este schimbarea culorii frunzelor din verde aprins în verde închis, şi înăsprirea lor, iar plantele obțin un miros pronunţat de castraveți. 

Fig. 6: Răsad de castraveți cu un sistem radicular bine dezvoltat. 

 

Fazele de vegetație

Castraveți

Ziua

Noaptea

Zi cu soare

Zi cu nori

Primele 5-6 zile după răsărire

18-200C

16-180C

16-180C

În restul perioadei de cultivare până la călirea răsadului

22-240C

18-200C

16-180C

În perioada de călire a răsadului înainte de plantare

18-200C

16-180C

15-160C

Tabelul 1: Îngrijirea plantelor la producerea răsadurilor .

 
Comentarii la aceast articol

Adrian Cojocaru
Mesaj postat pe 10.12.2013 16:52:39
Un numar foarte interesant.
#1
 Alte publicații ale autorului:
Buletinul ACED nr. 9   Buletinele pentru producătorii din zonele cu irigare centralizată, ediția II   Buletinele pentru producătorii din zonele cu irigare centralizată, ediția III   Ghidul Utilizarea în Siguranță a Pesticidelor ROM   Buletinul pentru Zonele Irigate Centralizat nr. 6   Buletinul pentru Zonele Irigate Centralizat nr. 7   Buletinul pentru Zonele Irigate Centralizat nr. 8   Buletinul pentru Zonele Irigate Centralizat nr. 9   Buletinul pentru Zonele Irigate Centralizat nr. 10   Buletinul pentru Zonele Irigate Centralizat nr. 11   Buletinul ACED nr. 8, octombrie 2014   Buletinul de Sâmburoase nr. 2   Buletinul de Sâmburoase nr. 3   Buletinul de Sâmburoase nr. 4   Buletinul ACED zonele irigate nr 02 - iun 2014   Buletinul ACED zonele irigate nr 03 - iun 2014   Buletinul ACED zonele irigate nr 04 - iun 2014   Buletinul ACED zonele irigate nr 05 - iun 2014   Buletinul ACED zonele irigate nr 01 - iun 2014   Proiectul ACED a publicat Buletinul ACED nr.7 in romana   Utilizarea Giberelinei în producerea strugurilor de masă   Ghidul procedurile de export al produselor agroalimentare   Manualul "Proiectarea şi construcţia serelor"   Buletinul pentru producătorii de fructe sâmburoase Nr.1, 2014   Buletinul ACED nr.6   Buletin informativ pentru producătorii de mere Nr. 1, 2014   Buletinul inovațional ACED nr.14   Buletin informativ pentru producătorii de castraveţi Nr. 6, 2013   Buletin informativ pentru producătorii de mere Nr.6, 2013   Buletinul inovațional ACED nr.13   Buletin informativ pentru producătorii de castraveţi Nr. 5, 2013   Buletinul inovațional ACED nr.12   Buletinul inovațional al ACED nr.11   Buletinul inovațional ACED nr.10   Buletinul inovațional ACED nr.5   Buletinul inovațional al ACED nr.6   Buletinul inovațional ACED nr.7   Buletinul inovațional ACED nr.8   Buletinul inovațional ACED nr.9   Analiza solului: cheia succesului producătorului de legume   Indicii de calitate a apei pentru irigare și a solului la producerea tomatelor   Buletin informativ pentru producătorii de mere Nr. 6, 2012   Buletin informativ pentru producătorii de mere Nr. 5, 2012   Buletin informativ pentru producătorii de mere Nr.4, 2012   Buletin informativ pentru producătorii de mere Nr. 2, 2012   Buletin informativ pentru producătorii de mere Nr. 3, 2012   Buletinul informativ pentru producătorii de mere Nr.1, 2012   Buletin informativ pentru producătorii de tomate Nr. 2   Buletin informativ pentru producătorii de tomate Nr. 1, 2012   Studiul pieței de desfacere a fructelor proaspete și uscate în România   Studiul pieței de desfacere a fructelor proaspete și uscate în Rusia  
 

  

Copyright  © 2018 Agroconect Toate drepturile rezervate.    Tel: +373 69 14 06 14   : sus
      Acest site a fost elaborat cu suportul Proiectului Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), finanţat de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi este gestionat de Artaria Studio SRL. Materialele publicate sunt plasate de utilizatorii înregistraţi ai site-ului, care sunt responsabili pentru conţinutul respectiv, inclusiv în vederea respectării dreptului de autor. Conţinutul materialelor în cauză nu reflectă neapărat opinia finanţatorilor sau a administratorului site-ului.      Soluție


Acces Rapid