Prima  -   Noutăți şi anunţuri  -   Ce facem cu recolta generoasă de prune
Ce facem cu recolta generoasă de prune   
Data: 03.09.2013         
Publicat de: Cojocaru Adrian

În acest an, livezile sunt doldora de prune. Ca să nu piardă niciun fruct, producătorii mai descurcăreţi le usucă, fierb ţuică sau prepară gem. Unii exportă bunătăţile peste mări şi ţări.

Frumoase, mărunte sau răscoapte, în stare proaspătă, uscate, în gemuri, compoturi sau ţuică, toate pot aduce profituri bune producătorilor de prune din Moldova. Asta pentru că gospodarii adevăraţi nu-şi lasă rodul muncii să putrezească în livezi şi transformă chiar şi cele mai nearătoase fructe în produse delicioase pe care le trimit la export.

David Mihai din Floreni, raionul Anenii Noi, are în acest an aproximativ 100 de tone de prune. „Recolta este foarte bogată, însă, din păcate, livezile au fost bătute de ploi şi fructele nu arată prea bine, de aceea nu ne vom baza pe exportarea lor în stare proaspătă. Le vom exporta uscate. Noroc că avem uscătorie", afirmă producătorul.

Prunele care s-au copt mai devreme le-a dat la gem, acum le culege pe cele care vor ajunge în Rusia, prin noiembrie. „Ar mai fi o soluţie să le îngheţăm, dar pentru asta avem nevoie de frigidere speciale, pe care nu ni le permitem. Un frigider costă jumătate de milion de euro", explică antreprenorul.

A învăţat de la sârbi

Tot uscate, vor lua calea spre Est şi 350-400 de tone de prune culese de Tudor Slănină din Hârtopul Mare, Criuleni. „Dacă nu vor fi cutremure politice, va fi bine. Pe piaţa din Rusia concurăm însă cu Serbia, care tot are roadă bogată, dar şi tehnică mai bună decât noi. Ocupă locul doi în lume la producerea prunelor", spune fermierul.

Cât de buni sunt sârbii şi ce fac cu prunele pe care le culeg a aflat chiar de la ei, în timpul unei vizite de studiu [organizate de Proiectul ACED - n.r.]. „Datorită faptului că nu au avut colhozuri, micii producători nu aşteaptă ajutor de la stat. Ei singuri produc, pun la păstrare, prelucrează, semnează contracte, vând şi exportă marfa. Totodată, fiecare întreprinzător are obligatoriu aparat de producere a ţuicii. Nu se pierde nicio prună", povesteşte producătorul.

În Serbia a descoperit şi cum să economisească bani. „Uscarea prunelor pe lemne sau peleţi este mai ecologică şi mai economă decât pe gaz. Şi la ei gazul e scump, aşa că e o soluţie bună", apreciază Tudor Slănină.

Ţuica de Nimoreni

Petru Stratan, directorul executiv al Asociaţiei „Moldova-Fruct", susţine că în acest an producătorii moldoveni mizează şi pe păstrarea prunelor în frigidere, pentru a le vinde la iarnă la preţuri mai mari. „Sunt sisteme care permit păstrarea de lungă durată a fructelor, pentru o piaţă târzie. Anul trecut, kilogramul de prună răcită costa 12 lei. Vom vedea ce preţuri vor fi în acest an", este în aşteptare Petru Stratan.

Pruna mai ajunge pe mesele noastre ca băutură alcoolică, gem sau compot. „Ţările producătoare de prună - România, Germania, Serbia şi Ungaria - au o legislaţie care reglementează producerea mică de ţuică, nu doar la scară industrială. Şi la noi ar putea fi dezvoltate branduri locale, care ar putea fi promovate în afară. De exemplu, Valea Perjei. Străinii ar fi încântaţi de ţuica noastră, iar ţăranii ar avea o sursă de venit", explică şeful asociaţiei.

O astfel de marcă este Nimorinka, afacerea unei familii care prepară la Nimoreni, raionul Ialoveni, ţuică ecologică şi rachiu din prune, pere, caise, mere, piersici, gutui şi vişine. „Băuturile noastre sunt produse după metoda tradiţională, făra adaosuri şi aromatizanţi. Ca să obţinem o sticlă de 0,5 litri de ţuică utilizăm 4,5 kilograme de prune", precizează Dumitru Vicol, directorul întreprinderii. Potrivit lui, din această toamnă, licoarea moldovenească va ajunge în România şi Canada.

 „Trebuie să formeze asociaţii"

 Fabrica din Nimoreni livrează şi magiun de prune în Germania, Danemarca, Cehia, Mare Britanie, Norvegia, Suedia. „Este întrebat pentru că e natural, nu are conservanţi. Îl vindem ca materie primă, îl exportăm în butoaie şi acolo este ambalat în cantităţi mici", adaugă întreprinzătorul.

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, susţine că producătorii mici de la noi ar putea scoate bani frumoşi din recolta bogată de fructe, dacă ar urma exemplul colegilor din Vest. „Problema este în incapacitatea lor de a se asocia, de a asigura cantităţi mari la vânzare. Cu jumătate de maşină de prune nu poţi fi exportator. Trebuie să formeze asociaţii, astfel încât la negocieri să meargă o persoană-două, şi nu o sută", accentuează oficialul.

 

Articol de  Virginia Dumitraş, Reporter Adevărul Moldova

Sursa: http://adevarul.ro/moldova

 Alte publicații ale autorului:
Apicultorii din Moldova s-au întrunit în cadrul Forumului Național Apicol   O școală profesională din Moldova va testa un nou sistem de formare a specialiștilor în domeniul cultivării pomușoarelor   Consorțiul PromoTerra & MEGA continuă suportul său pentru grupurile de producători   Beneficiarii MAC-P reuniți în cadrul unei mase rotunde referitoare la rezultatele atinse în prima fază a proiectului   La vama Leuşeni are loc inaugurarea Punctului de Inspecție sanitar-veterinară şi fitosanitară la frontieră   Impactul implementării DCFTA: Exportul de produse agricole moldovenești pe piața UE a crescut cu 45%   Campania de informare cu privire la Regulamentul de subvenționare aprobat pentru anii 2017-2021   HEKS Moldova va oferi granturi pentru producătorii şi exportatorii de struguri de masă   A fost aprobat Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural   În plantaţiile viticole sunt în toi lucrările de primăvară   Încă 18 mil. USD pentru agricultura din Republica Moldova din partea IFAD   Ministerul Agriculturii a încheiat consultările publice pe marginea proiectului Regulamentului de subvenționare   Încă 28 de producători agricoli își vor recupera jumătate din sumele investite în utilaje și practici de management durabil a terenurilor   Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor a organizat un brifeng prilejuit de începutul lucrărilor de primăvară   A fost lansat Proiectul Agricultura Performantă în Moldova   A fost aprobată Legea cu privire la principiile subvenționării în agricultură și dezvoltare rurală   Au fost prezentate rezultatele Studiului naţional în domeniul agriculturii ecologice   Agricultura şi dezvoltarea rurală sunt declarate domenii prioritare pentru dezvoltarea Moldovei   Agricultorii vor putea importa tehnică agricolă fără plata TVA la import   A fost eliminată taxa de 1,5% la exporturile de culturi nucifere   FAO va avea reprezentanţă în Republica Moldova   Agricultorii pot depune dosarele pentru subvenţionare   Programul Compact oferă noi posibilități de a investi în sectorul agroindustrial   Un nou design al buletinelor informative ACED   ACED a găzduit un seminar cu privire la tehnologiile de producere a afinelor și zmeurei   Serviciul Vamal trece la declararea electronică pentru mărfurile destinate exportului   În Republica Moldova va fi creat Oficiul Naţional al Viei şi Vinului   Transportatorii marfari din RM, scutiți de taxa de tranzit în România   În acest an Republica Moldova şi-ar putea tripla exporturile de struguri de masă   ACED și APESM au organizat o vizită de studiu privind piața strugurilor de masă în Ucraina   1 miliard de dolari pentru agricultura din RM până în 2020   Exportatorii de legume moldoveneşti vor trece mai uşor prin vămile din Rusia   UE interzice utilizarea insecticidului Fipronil, letal albinelor   Tehnologii moderne de producere a strugurilor de masă, preluate de la spanioli   Rezultate în urma vizitei de studiu in Ucraina organizate de Proiectul ACED   ACED a desfășurat un curs special privind implementarea standardelor GLOBALG.A.P.   Tehnologii anti-îngheț pentru livezi   Moldova produce senzație la cea mai importantă expoziție de produse proaspete în Europa   ACED a lansat primul buletin pentru producătorii de castraveți  
 

  

Copyright  © 2018 Agroconect Toate drepturile rezervate.    Tel: +373 69 14 06 14   : sus
      Acest site a fost elaborat cu suportul Proiectului Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), finanţat de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi este gestionat de Artaria Studio SRL. Materialele publicate sunt plasate de utilizatorii înregistraţi ai site-ului, care sunt responsabili pentru conţinutul respectiv, inclusiv în vederea respectării dreptului de autor. Conţinutul materialelor în cauză nu reflectă neapărat opinia finanţatorilor sau a administratorului site-ului.      Soluție


Acces Rapid